Un nou scandal lovește Autoritatea Electorală Permanentă, după ce modul în care a fost închiriat sediul Biroului Electoral Central de la Romexpo a devenit subiectul unui dosar penal. Curtea de Conturi a descoperit mai multe nereguli în procesul de achiziție și a concluzionat că au fost angajate cheltuieli de aproape 1,88 milioane de lei fără respectarea procedurilor prevăzute de lege.
Potrivit informațiilor apărute în raportul Curții de Conturi, problema vizează contractul prin care Autoritatea Electorală Permanentă a închiriat un spațiu de peste 2.400 de metri pătrați în complexul Romexpo pentru organizarea activităților Biroului Electoral Central în contextul alegerilor din 2024. Valoarea totală a contractului s-a ridicat la aproape 1,94 milioane de lei.
Auditorii susțin însă că procedura a fost făcută cu încălcarea mai multor reguli importante. Una dintre principalele probleme identificate a fost faptul că instituția ar fi semnat contractul fără să existe la acel moment credite bugetare aprobate pentru această cheltuială. Cu alte cuvinte, autoritatea s-ar fi angajat la plata chiriei înainte ca banii necesari să fie oficial prevăzuți în buget.
În urma constatărilor, conducerea Autorității Electorale Permanente a sesizat Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 3, fiind formulată o plângere penală privind posibile fapte ilegale. Sesizarea a fost depusă în decembrie 2025, chiar în perioada în care la instituție avea loc auditul Curții de Conturi.
Scandalul îl vizează indirect și pe fostul președinte al AEP, Toni Greblă, cel care conducea instituția în momentul în care a fost încheiat contractul cu Romexpo. Greblă a fost demis din funcție de Parlament în februarie 2025, iar între timp conducerea instituției a fost preluată de Adrian Țuțuianu.
Raportul Curții de Conturi scoate în evidență și alte probleme considerate grave de auditori. Potrivit acestora, nu ar fi existat un referat de necesitate care să justifice clar de ce era nevoie de un nou sediu pentru Biroul Electoral Central, în condițiile în care Autoritatea Electorală Permanentă avea deja la dispoziție un spațiu închiriat de la RAAPPS, folosit anterior pentru alte procese electorale.
Mai exact, auditorii spun că nu au găsit documente care să demonstreze că mutarea activității la Romexpo era absolut necesară sau mai avantajoasă pentru stat. În mod normal, înaintea unei astfel de achiziții, instituțiile publice trebuie să întocmească documente prin care să explice oportunitatea și necesitatea cheltuielii. În acest caz, Curtea de Conturi susține că procedura ar fi început direct cu oferta transmisă de Romexpo către AEP.
Potrivit raportului, primul document existent în dosarul achiziției este chiar o ofertă trimisă de Romexpo în iulie 2023. Inițial, compania propunea închirierea unui spațiu de 764 de metri pătrați la prețul de 15 euro pe metru pătrat pe lună, la care se adăugau utilitățile și alte costuri de întreținere. Ulterior, Romexpo a revenit cu o ofertă redusă la 11 euro pe metru pătrat, de această dată cu utilitățile incluse.
Curtea de Conturi susține că procedura ar fi trebuit să înceapă exact invers: mai întâi cu documentele interne care justifică necesitatea achiziției și abia apoi cu solicitarea de oferte din piață. Auditorii consideră că modul în care s-a desfășurat întregul proces ridică suspiciuni privind legalitatea și oportunitatea cheltuirii banului public.
Deși inspectorii au constatat existența unor abateri care ar fi permis aplicarea unor sancțiuni contravenționale, aceștia nu au mai putut da amenzi deoarece termenul legal de prescripție expirase până la finalizarea auditului. Cu toate acestea, concluziile raportului au fost transmise procurorilor, care urmează să stabilească dacă au fost comise infracțiuni.
Cazul reaprinde discuțiile despre modul în care instituțiile publice gestionează contractele și cheltuielile din bani publici, mai ales în perioade electorale, când sumele folosite pentru logistică și organizare sunt foarte mari. Ancheta penală urmează să stabilească dacă în acest caz a fost vorba doar despre nereguli administrative sau despre posibile fapte de natură penală.
