Un scandal de proporții a izbucnit în jurul conducerii Casei de Pensii a Ministerului Afacerilor Interne, după ce numirea actualului director a fost contestată în instanță, pe motiv că nu ar avea studiile necesare pentru o astfel de funcție. Cazul a atras atenția opiniei publice, mai ales din cauza traseului profesional neobișnuit al celui vizat.
Persoana aflată în centrul controversei este Aurel Sandu, cunoscut de colegi și sub porecla „Sandu Pompieru”. Acesta a intrat în sistem în anul 2004, lucrând inițial ca subofițer la pompieri, unde timp de aproximativ zece ani a ocupat funcții precum maistru militar și șofer de autospecială în cadrul Brigăzii de Pompieri „Dealul Spirii” din București.
De-a lungul timpului, cariera sa a evoluat, iar Sandu a urcat treptat în ierarhie. A absolvit o facultate în domeniul îmbunătățirilor funciare și ingineriei mediului, urmată de un master în management, ceea ce i-a permis să avanseze în rândul ofițerilor și să ocupe funcții din ce în ce mai importante.
Momentul care a stârnit controversele actuale a fost numirea sa, la începutul anului 2025, în funcția de director al Casei de Pensii Sectoriale a MAI. Ulterior, acesta a fost și avansat la gradul de chestor. Însă această ascensiune rapidă a fost contestată de o fostă angajată a sistemului, care a decis să acționeze în instanță atât Ministerul Afacerilor Interne, cât și Administrația Prezidențială.
Reclamanta susține că numirea ar fi fost făcută fără respectarea condițiilor legale, în special în ceea ce privește studiile necesare pentru ocuparea unei astfel de funcții. Concret, aceasta afirmă că pregătirea profesională a lui Sandu nu ar fi compatibilă cu cerințele postului, ceea ce ar face ca desemnarea sa să fie nelegală.
Dosarul a ajuns pe rolul Curții de Apel București, unde judecătorii urmează să decidă dacă numirea și promovarea acestuia au fost sau nu conforme cu legea. Cazul este cu atât mai sensibil cu cât persoana care a depus plângerea are legături directe cu fostul director al instituției, ceea ce adaugă o dimensiune suplimentară disputei.
Între timp, situația a generat nemulțumiri și în rândul unor angajați din sistem, care au ridicat semne de întrebare cu privire la modul în care sunt ocupate funcțiile de conducere în instituțiile publice. Cazul scoate în evidență o problemă mai largă legată de criteriile de selecție și de transparența numirilor în poziții cheie ale statului.
În perioada următoare, instanța va analiza toate argumentele și probele prezentate, iar decizia finală ar putea avea consecințe importante nu doar pentru persoana vizată, ci și pentru modul în care sunt făcute astfel de numiri în sistemul public din România.
