Un caz care a stârnit discuții aprinse în sistemul judiciar și în mediul public a avut loc recent în Brăila, unde un șofer prins conducând beat și cu antecedente penale a fost inițial achitat de o judecătoare, în ciuda probelor și a circumstanțelor care arătau contrariul. Incidentul s-a petrecut după ce bărbatul, aflat sub influența alcoolului, a refuzat să oprească la semnalele poliției și, în timpul urmăririi, și-a pierdut controlul volanului și s-a răsturnat cu mașina într-un șanț. Testul preliminar a arătat o alcoolemie de 0,67 mg/l alcool pur în aerul expirat, ceea ce indică o concentrație peste limita legală.
Deși astfel de fapte sunt considerate grave și sunt sancționate conform legislației rutiere și penale, judecătoarea Cristina Coarnă, de la Judecătoria Brăila, a decis să îl achite pe șofer, argumentând, în esență, că acesta “nu ar fi avut obligația de a se supune recoltării de probe biologice”. Această interpretare a legii a fost considerată eronată de critici, întrucât normele privind alcoolemia la volan sunt clare și nu oferă astfel de scutiri, iar refuzul de a se supune testelor constituie o infracțiune.
Hotărârea care l-a scos „basma curată” pe recidivist — adică pe cineva care mai fusese condamnat anterior pentru fapte penale — a fost privită cu surprindere și opoziție din partea unor specialiști în drept, dar și a opiniei publice, care au considerat decizia nejustificată în lumina faptelor prezentate.
Ulterior, cazul a ajuns la Curtea de Apel Galați, care a analizat decizia inițială și a stabilit că judecătoarea a interpretat greșit legea în favoarea inculpatului. Instanța superioară a constatat că situația în care șoferul s-a aflat îndeplinește toate elementele infracțiunii de refuz al prelevării de mostre biologice, iar condiția de recidivist agravează gravitatea faptei, deoarece bărbatul avea deja antecedente și chiar ar fi rămas cu un rest de pedeapsă de executat dintr-o condamnare anterioară. Pe această bază, Curtea de Apel a desființat achitarea și a dispus condamnarea definitivă a inculpatului la 1 an și 2 luni de închisoare cu executare imediată.
Cazul a generat reacții în mediul juridic și în rândul publicului larg, ridicând întrebări despre modul în care unele decizii inițiale ale instanțelor de fond pot contraveni practicilor și interpretărilor legale stricte privind siguranța rutieră și responsabilitatea șoferilor, mai ales când este vorba despre alcool la volan și recidivă.
