Situația financiară a Bucureștiului scoate la iveală o realitate dificilă: o mare parte din banii orașului este consumată pentru a susține două sisteme esențiale – transportul public și termoficarea. Practic, bugetul Capitalei funcționează la limită, fiind menținut „în viață” mai ales prin taxe și transferuri, în timp ce cheltuielile cresc constant.
Pentru anul 2026, bugetul total al Primăriei Capitalei este estimat la aproximativ 8,4 miliarde de lei, însă cea mai mare parte din acești bani nu merge către dezvoltare, ci către cheltuieli de funcționare. Aproximativ 68% din buget este alocat pentru costuri curente, în timp ce doar o treime ajunge la investiții.
Problema principală o reprezintă subvențiile uriașe pentru două companii aflate în subordinea municipalității: Societatea de Transport București (STB) și compania de termoficare Termoenergetica. Doar pentru acestea, Primăria trebuie să aloce sume enorme în fiecare an. De exemplu, în 2026 sunt prevăzute aproximativ 1,37 miliarde de lei pentru transportul public și încă 1,19 miliarde de lei pentru sistemul de încălzire centralizată.
Astfel, peste o treime din întreg bugetul orașului este consumată doar pentru menținerea acestor servicii la un nivel funcțional. În lipsa acestor subvenții, prețurile pentru căldură și transport ar crește semnificativ pentru populație, motiv pentru care autoritățile sunt nevoite să susțină constant aceste sisteme.
Pe lângă cheltuielile curente, există și problema datoriilor acumulate în timp. STB și Termoenergetica au ajuns să înregistreze datorii de ordinul miliardelor de lei, ceea ce pune o presiune suplimentară asupra bugetului Capitalei. În total, obligațiile acestor companii către stat și alte instituții se apropie de 3 miliarde de lei.
Situația este atât de tensionată încât, după achitarea subvențiilor și a salariilor, în anumite momente Primăria a rămas cu sume foarte mici disponibile. Autoritățile au atras atenția că, după plata acestor obligații, în buget mai rămân doar câteva milioane de lei, o sumă insuficientă pentru un oraș de dimensiunea Bucureștiului.
Această realitate limitează drastic capacitatea de dezvoltare a orașului. Chiar dacă există planuri pentru investiții în infrastructură, transport sau modernizarea rețelelor, ele depind în mare măsură de reducerea acestor costuri sau de creșterea veniturilor. Fără reforme în sistemele care consumă cei mai mulți bani, orice proiect nou devine dificil de finanțat.
În același timp, autoritățile locale susțin că problema nu este doar una de management, ci și una structurală. Modul în care sunt împărțiți banii din taxele colectate la nivel național face ca Primăria Capitalei să aibă resurse limitate, în ciuda responsabilităților mari pe care le are.
În final, bugetul Bucureștiului reflectă un echilibru fragil între nevoile orașului și obligațiile financiare uriașe. Atât timp cât transportul public și sistemul de termoficare vor continua să consume miliarde de lei anual, investițiile vor rămâne limitate, iar dezvoltarea orașului va depinde de reforme majore și de o gestionare mai eficientă a resurselor.
