Primăria Capitalei va avea în 2026 unul dintre cele mai mari bugete din ultimii ani, după ce Consiliul General al Municipiului București a aprobat noul plan financiar al orașului. Bugetul adoptat ajunge la aproximativ 8,5 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o creștere de aproape 16% comparativ cu anul trecut. Decizia a fost votată cu o largă majoritate de consilierii generali, iar autoritățile spun că noile fonduri vor permite accelerarea investițiilor și continuarea proiectelor importante pentru București.
Primarul general Ciprian Ciucu a declarat că adoptarea bugetului era esențială pentru funcționarea orașului și pentru continuarea lucrărilor începute. Potrivit acestuia, Bucureștiul are nevoie de stabilitate financiară și de predictibilitate pentru ca proiectele mari să poată fi duse mai departe fără blocaje sau întârzieri.
Una dintre cele mai importante schimbări din acest an este creșterea puternică a sumelor destinate investițiilor. Dacă în 2025 valoarea investițiilor era sub un miliard de lei, acum suma depășește 2,7 miliarde de lei. Autoritățile susțin că această majorare va permite modernizarea infrastructurii și continuarea unor proiecte considerate esențiale pentru oraș.
Printre principalele proiecte care vor primi finanțare se numără modernizarea sistemului de termoficare, reabilitarea liniilor de tramvai, lucrările la Prelungirea Ghencea și supralărgirea zonei Dimitrie Pompeiu. De asemenea, bani importanți vor merge către consolidarea clădirilor cu risc seismic, modernizarea pasajelor și amenajarea unor zone urbane importante din Capitală.
Chiar și așa, cea mai mare parte din buget continuă să fie consumată de cheltuielile de funcționare și de subvenții. Aproape 4 miliarde de lei sunt alocați pentru funcționarea aparatului administrativ și a serviciilor publice, inclusiv iluminat, întreținere, salubrizare și alte cheltuieli curente. În plus, peste 2,5 miliarde de lei vor merge către subvențiile pentru transportul public și sistemul de termoficare, două dintre cele mai costisitoare domenii pentru administrația locală.
O mare parte din bani vor fi direcționați către STB și Termoenergetica, companii care depind în continuare de sprijin financiar consistent din partea Primăriei pentru a putea funcționa. Specialiștii atrag atenția că aceste subvenții reprezintă o povară majoră pentru bugetul Capitalei și reduc flexibilitatea administrației în ceea ce privește alte investiții.
În paralel cu adoptarea bugetului, Consiliul General a discutat și reorganizarea Poliției Locale a Capitalei. Planul prevede reducerea numărului total de posturi și restructurarea mai multor direcții interne, măsură care, potrivit autorităților, ar urma să reducă cheltuielile și să eficientizeze activitatea instituției.
Noul buget vine într-un context în care Bucureștiul încearcă să recupereze întârzierile acumulate în ultimii ani la capitolul infrastructură și investiții. Deși suma totală este mai mare decât în trecut, administrația locală susține că nevoile orașului sunt în continuare foarte mari, iar o mare parte din fonduri este deja consumată de cheltuieli obligatorii și datorii acumulate.
Adoptarea acestui buget este văzută de autorități ca un pas important pentru dezvoltarea Capitalei, însă rămâne de văzut cât de rapid vor putea fi puse în practică proiectele promise și dacă fondurile suplimentare vor reuși să producă schimbările așteptate de bucureșteni.
