Un nou episod tensionat a apărut în disputa dintre sistemul bancar și autoritățile de concurență, după ce Banca Națională a României a cerut explicații suplimentare în urma deciziei prin care Consiliul Concurenței a aplicat cele mai mari amenzi din istoria sa. Sancțiunile, care însumează 3,73 miliarde de lei, vizează zece dintre cele mai importante bănci din România și sunt legate de modul în care acestea ar fi interacționat în procesul de stabilire a indicelui ROBOR.
Reprezentanții BNR susțin că subiectul este unul extrem de tehnic și consideră că există riscul ca informațiile apărute în spațiul public să fie interpretate greșit. Potrivit instituției, sunt necesare clarificări pentru a evita apariția unor concluzii eronate care ar putea genera confuzie în rândul populației, așteptări nerealiste din partea clienților băncilor sau chiar efecte asupra stabilității financiare.
În centrul controversei se află ROBOR, indicatorul folosit ani la rând pentru calcularea dobânzilor la numeroase credite acordate românilor. Consiliul Concurenței a concluzionat, în urma unei investigații desfășurate pe parcursul mai multor ani, că băncile sancționate și-ar fi coordonat comportamentul în anumite momente ale procedurii de stabilire a acestui indice, încălcând astfel regulile concurenței. Autoritatea susține că problema nu privește nivelul general al dobânzilor, ci schimbul de informații și comportamentul instituțiilor financiare într-o etapă care ar fi trebuit să se desfășoare independent.
Pe de altă parte, BNR atrage atenția că în spațiul public au apărut numeroase afirmații potrivit cărora băncile ar fi provocat artificial creșterea spectaculoasă a ROBOR din ultimii ani. Banca Centrală respinge această interpretare și explică faptul că majorarea dobânzilor a fost determinată în principal de contextul economic internațional, marcat de inflația ridicată care a afectat economiile din întreaga lume. În acea perioadă, băncile centrale din numeroase state au fost nevoite să majoreze dobânzile de referință pentru a combate creșterea prețurilor, iar România nu a făcut excepție.
Instituția condusă de Mugur Isărescu subliniază că investigația Consiliului Concurenței nu vizează activitatea BNR și nici politicile monetare ale acesteia. Totuși, oficialii consideră că este important ca publicul să înțeleagă exact ce a fost investigat și ce nu, pentru a evita asocierea eronată a deciziei cu modul în care Banca Națională gestionează politica monetară sau stabilește regulile de funcționare ale pieței bancare.
La rândul său, Consiliul Concurenței susține că decizia sa se bazează pe probe strânse în cadrul investigației și că sancțiunile aplicate privesc exclusiv respectarea regulilor de concurență. Reprezentanții instituției au precizat că nu este vorba despre o înțelegere explicită între bănci privind nivelul ROBOR, ci despre aspecte legate de schimbul de informații și influențarea reciprocă a comportamentului în timpul procesului de stabilire a cotațiilor.
Între timp, băncile sancționate au anunțat că nu sunt de acord cu concluziile investigației și intenționează să conteste amenzile în instanță. Mai multe instituții financiare au transmis că își susțin nevinovăția și consideră că au respectat legislația și regulile pieței.
Scandalul este departe de a se încheia. Urmează perioada în care băncile vor analiza motivarea oficială a sancțiunilor și vor decide pașii juridici pe care îi vor urma. În paralel, atât BNR, cât și Consiliul Concurenței încearcă să explice publicului implicațiile unei decizii care a generat dezbateri intense și care ar putea avea efecte importante asupra întregului sector financiar din România.
