Un nou episod tensionat în relațiile dintre România și Federația Rusă a avut loc după ce ambasadorul rus la București, Vladimir Lipaev, a transmis un mesaj ferm autorităților române, la scurt timp după convocarea sa la Ministerul Afacerilor Externe. Diplomatul rus a cerut României să „trateze cu maximă seriozitate” recomandarea Moscovei privind evacuarea personalului diplomatic din Kiev, în contextul în care Rusia a anunțat că intenționează să intensifice atacurile asupra unor obiective considerate strategice din capitala Ucrainei.
Tensiunile au pornit după ce Ministerul rus de Externe a avertizat recent că armata rusă va desfășura „atacuri sistematice” asupra unor așa-numite „centre de decizie” din Kiev și le-a recomandat diplomaților străini să părăsească orașul. Declarația a provocat reacții puternice la nivel internațional, iar România s-a numărat printre statele care au cerut explicații oficiale Moscovei. În acest context, Ministerul Afacerilor Externe de la București l-a convocat de urgență pe ambasadorul Vladimir Lipaev pentru a transmite poziția oficială a României.
Potrivit Ministerului de Externe, amenințările formulate de Rusia reprezintă o „escaladare gravă și iresponsabilă”. Diplomația română a subliniat că eventuale atacuri asupra unor zone în care se află reprezentanțe diplomatice și organizații internaționale ar putea constitui încălcări grave ale dreptului internațional și ar putea fi considerate crime de război. În același timp, autoritățile române au transmis că nu se lasă intimidate și că își mențin prezența diplomatică în Ucraina.
După întâlnirea de la MAE, ambasadorul rus a oferit propria versiune asupra discuțiilor și a susținut că el însuși ar fi solicitat întrevederea cu partea română. Vladimir Lipaev a declarat că a atras atenția autorităților de la București asupra comunicatului emis de Moscova și a insistat că recomandarea privind evacuarea personalului diplomatic trebuie luată în serios. Diplomatul rus a afirmat că România nu ar trebui să urmeze exemplul altor state europene care au ales să își păstreze ambasadele deschise în Kiev și a sugerat că există riscuri reale pentru siguranța cetățenilor străini aflați în capitala ucraineană.
În declarațiile sale, ambasadorul rus a repetat și pozițiile oficiale ale Kremlinului privind recentele atacuri din Ucraina. Acesta a susținut că acțiunile militare anunțate de Rusia reprezintă un răspuns la ceea ce Moscova numește atacuri împotriva populației civile din teritoriile controlate de armata rusă. În același timp, oficialii ucraineni și majoritatea statelor occidentale resping aceste afirmații și acuză Rusia că încearcă să justifice noi bombardamente asupra infrastructurii și orașelor ucrainene.
Situația a provocat reacții și la nivel european. Aproape 50 de state au condamnat într-o declarație comună amenințările Rusiei la adresa misiunilor diplomatice din Kiev, iar mai multe țări membre NATO și ale Uniunii Europene au convocat la rândul lor ambasadorii ruși pentru explicații. Ambasadoarea Uniunii Europene în Ucraina, Katarina Mathernova, a transmis că reprezentanții europeni vor rămâne la Kiev și că astfel de avertismente nu vor determina retragerea sprijinului pentru Ucraina.
Întregul episod vine într-un moment extrem de tensionat al războiului dintre Rusia și Ucraina, după o nouă serie de atacuri lansate asupra Kievului și după intensificarea discursului agresiv al Moscovei față de statele care sprijină Ucraina. Pentru România, reacția ambasadorului rus este văzută ca o continuare a presiunilor și mesajelor de intimidare venite din partea Kremlinului, într-un context regional deja marcat de numeroase incidente de securitate produse în apropierea granițelor țării.
