Autoritățile din Ploiești se pregătesc să propună o schimbare majoră în modul în care sunt gestionate activitățile de jocuri de noroc în oraș, într-un demers considerat de oficiali un răspuns la problemele sociale și de securitate observate în ultima perioadă. Edilul municipiului, Mihai Polițeanu, a declarat că intenționează să înainteze în fața Consiliului Local un proiect prin care să fie interzisă complet funcționarea sălilor de jocuri de noroc și a aparatelor tip „păcănele” în Ploiești. Inițiativa sa vine în contextul în care, după modificările legislative recente, administrațiile locale au acum puterea de a decide dacă permit sau restricționează astfel de activități pe teritoriul lor.
Primarul a explicat că motivul principal din spatele acestei propuneri îl reprezintă evoluția pe care a observat-o în zona centrală a orașului, unde numărul mare de săli de jocuri de noroc a generat o atmosferă pe care a descris-o ca fiind „ciudată, cu accente interlope” — o formulare prin care a subliniat că spațiile respective au început să capete un caracter nesănătos și potențial periculos pentru locuitori și vizitatori. El a spus că, în opinia sa, astfel de locuri nu ar trebui să mai existe în Ploiești și că acestea afectează siguranța și sentimentul de confort al comunității.
În fața acestei realități, edilul a precizat că va propune în ședința ordinară a Consiliului Local un proiect de hotărâre care să interzică complet jocurile de noroc pe raza orașului. El a mai spus că, pentru firmele care deja desfășoară acest tip de activitate, ar urma să fie stabilit un termen de grație — cel mai probabil între șase luni și un an — pentru a se conforma noilor reglementări, astfel încât să aibă timp să își ajusteze activitățile sau să își închidă afacerile.
Pe de altă parte, Mihai Polițeanu a încercat să anticipeze și argumentele financiare care ar putea fi invocate de criticii acestei măsuri. Edilul a subliniat că eliminarea sălilor de jocuri de noroc nu ar avea un impact semnificativ asupra bugetului local, întrucât taxele colectate de la astfel de unități merg în cea mai mare parte spre bugetul de stat, iar pentru municipalitate aceste sume nu sunt diferite față de cele obținute din alte mici afaceri comerciale.
Decizia administrativă anunțată la Ploiești urmează altor inițiative similare în alte orașe din România. De exemplu, autoritățile din Slatina și Brăila au luat măsuri în același sens sau analizează posibilitatea de a limita drastic activitatea jocurilor de noroc prin hotărâri locale, în contextul în care o ordonanță de urgență adoptată recent la nivel național le conferă instrumente juridice pentru a face aceste modificări.
Această mișcare demonstrează cum, la nivel local, administrațiile încearcă să răspundă nemulțumirilor societății legate de impactul social negativ al jocurilor de noroc — de la problemele de dependență la efectele asupra mediului urban — și reflectă o tendință mai largă de a regândi modul în care această industrie funcționează în comunitățile locale.
