Primăria comunei Bălțați, din județul Iași, se confruntă cu o situație fără precedent în administrația locală: clădirea instituției ar putea fi pusă la vânzare în cadrul unui proces de executare silită, pentru a acoperi un prejudiciu uriaș stabilit de instanță, în valoare de aproximativ 1.200.000 de euro.
Totul a început după ce o firmă privată din județ, SC Caise Naturale SRL, a atras fonduri europene pentru construirea unui depozit de fructe. Această finanțare era condiționată de eliberarea unor documente de urbanism de către autoritățile locale, însă Primăria Bălțați nu a emis certificatul necesar care să permită demararea proiectului. Ca urmare, firma a pierdut accesul la finanțare și a suferit pierderi semnificative. Nemulțumită de atitudinea administrației, societatea comercială a dat autoritatea locală în judecată.
Magistrații au dat câștig de cauză firmei reclamante, obligând Primăria să plătească despăgubiri în valoare de aproximativ 1,2 milioane de euro. Hotărârea judecătorească este definitivă, iar pentru recuperarea banilor, firma a solicitat executarea silită.
În acest moment, în cadrul procedurii de executare, executorii judecătorești au început să valorifice bunurile administrației locale. Au fost deja vândute la licitație autovehiculele și utilajele agricole ale primăriei — printre acestea, o Dacia Spring și un Ford Kuga — iar sumele obținute acoperă doar o mică parte din valoarea datorată.

Mai mult, executorii au pus sechestru pe o serie de imobile și terenuri care aparțin Consiliului Local Bălțați, dar nu sunt considerate parte a domeniului public, cum ar fi dispensarul medical, cabinetul stomatologic și alte clădiri similare. În total, există amenințarea că vor fi vândute și aproximativ 600 de hectare de pășune communală pentru a acoperi datoria.
Cea mai gravă consecință ar fi însă scoaterea la licitație a clădirii primăriei, dacă se confirmă oficial că aceasta nu face parte din domeniul public. În acest scenariu, sediul administrației locale ar putea fi vândut la licitație, un lucru rar întâlnit până acum în România în cazul unei comune.
Situația din Bălțați a stârnit îngrijorare în comunitate, iar oficialii locali au transmis că sunt pregătiți să conteste sechestrul și decizia de plată, susținând că administrația își va căuta dreptatea în continuare pe cale juridică.
Acest caz scoate în evidență riscurile administrative și financiare pe care o hotărâre de urbanism sau un refuz aparent simplu îl poate avea atunci când impactează proiecte de investiții de mare anvergură și fonduri europene, punând în pericol bunurile și resursele unei comunități întregi.