Procurorul-șef al Direcției Naționale Anticorupție (DNA), Marius Voineag, a lansat o critică dură la adresa Parlamentului României, acuzând senatori și deputați că prin lipsa unor modificări legislative rapide și coerente după deciziile Curții Constituționale, au permis ca un număr semnificativ de dosare de corupție să se prescrie înainte de a fi finalizate în instanță.
În cadrul prezentării raportului de activitate al DNA pentru anul 2025, Voineag a subliniat că instabilitatea proiectelor de lege și schimbările frecvente ale normelor au reprezentat una dintre cele mai mari piedici în activitatea procurorilor anticorupție. El a explicat că, în multe cazuri, modificările legislative au intervenit „prea târziu, incoerent sau fără un consens clar”, ceea ce a făcut ca, în lipsa unor norme aplicabile la timp, anchetele să nu poată fi finalizate, iar dosarele să se prescrie.
Voineag a adăugat că doar în anul trecut instanțele au dispus încetarea urmăririi penale pentru cel puțin 64 de cazuri din cauza prescripției, un fenomen care, potrivit șefului DNA, înseamnă „muncă pierdută” pentru procurori dar și o erodare a încrederii publice în capacitatea statului de a combate corupția eficient.
În discursul său, Voineag nu s-a limitat doar la critica Parlamentului, ci a tras un semnal de alarmă mai larg privind modul în care funcționează sistemul judiciar în ansamblu. El a spus că dialogul public pe tema justiției este adesea politizat și partizan, ceea ce diminuează grav încrederea cetățenilor în instituțiile statului. Potrivit procurorului-șef, în loc să se concentreze pe problemele concrete din sistem, dezbaterile publice se centrează prea mult pe teme simbolice sau polemice, ceea ce folosește mai mult tensiunilor politice decât soluțiilor reale.
Voineag a mai subliniat că lupta eficientă împotriva corupției nu depinde doar de munca DNA, ci și de cooperarea cu alte instituții de control ale statului. În opinia sa, această cooperare rămâne, însă, „sub așteptări”, cu un număr scăzut de sesizări și cu un sprijin operațional limitat, ceea ce reduce capacitatea Direcției de a interveni preventiv și de a urmări în mod eficient faptele de corupție.
Pe de altă parte, Voineag a menționat și câteva rezultate pozitive din activitatea instituției, cum ar fi scăderea ratei achitărilor definitive și a dosarelor restituite de instanțe, ceea ce, în opinia sa, indică un nivel mai solid al probatoriului în cauzele trimise în judecată.
Declarațiile sale vin într-un moment în care temele de reformă în justiție au fost intens dezbătute în spațiul public, iar DNA, ca instituție cheie în lupta anticorupție, se află în prim-planul acestor discuții. Criticile aduse Parlamentului și întregii abordări legislative și mediului instituțional vor alimenta cu siguranță noi reacții în rândul clasei politice și al societății civile în legătură cu modul în care statul român protejează integritatea actului de justiție și resursele publice.
