În ultimele zile, punctele de trecere a frontierei între Uniunea Europeană și țările din Balcanii de Vest au fost luate cu asalt de coloane de camioane și șoferi profesioniști care s-au revoltat împotriva regulilor actuale de circulație în Spațiul Schengen. Transportatorii din Serbia, Bosnia și Herțegovina, Muntenegru și Macedonia de Nord și-au oprit camioanele în terminalele de marfă și pe drumurile de acces din punctele de frontieră, punând presiune pe autoritățile de la Bruxelles după ce regula de ședere a non-cetățenilor UE — care permite maximum 90 de zile într-un interval de 180 de zile — a început să fie aplicată mai strict cu ajutorul noului sistem electronic de înregistrare a intrărilor și ieșirilor (EES).
Motivul protestelor este legat de natura muncii camionagiilor balcanici, care fac frecvent transporturi între statele membre ale UE și țările din afara acestuia. Regulile actuale le limitează semnificativ capacitatea de a lucra legal pe traseele pe care operează, pentru că, deși nu sunt turiști, sunt tratați ca atare din perspectiva legislației de frontieră. Ei afirmă că, din cauza limitelor de 90 de zile, ajung rapid în situația în care nu pot circula sau trebuie să își repatrieze camioanele, ceea ce le afectează capacitatea de a onora contractele și, implicit, economia firmelor pentru care lucrează.
Protestele au paralizat traficul de marfă la unele puncte cheie ale granițelor UE — inclusiv la treceri importante cu Croația, Ungaria sau alte state Schengen — provocând întârzieri semnificative în lanțurile de aprovizionare și pierderi economice evaluate la zeci de milioane de euro pe zi. Guvernele și asociațiile transportatorilor au semnalat că această situație nu afectează doar transportatorii non-UE, ci și companii europene care depind de rutine bine stabilite de transport.
În fața acestei crize, Comisia Europeană a reacționat oficial, anunțând că pregătește o nouă strategie în materie de vize care vizează să trateze profesionalii cu mobilitate ridicată — cum sunt șoferii de camion, dar și sportivii sau artiștii — ca o categorie aparte, pentru care regulile de ședere de 90/180 de zile să poată fi adaptate la realitățile muncii lor. Această inițiativă ar urma să le permită să rămână în Spațiul Schengen pentru perioade mai lungi, fără a fi obligați să respecte literal limita actuală, dar fără a se stabili un drept de rezidență permanentă.
Măsurile sunt încă în discuție și fac parte dintr-o dezbatere mai largă la nivelul instituțiilor europene despre cum să armonizeze controlul frontierelor cu nevoile reale ale economiei și mobilității profesionale în secolul XXI. Blocajele au continuat zile întregi, iar unele organizații ale șoferilor au anunțat că vor menține protestul până când vor primi angajamente clare privind schimbările solicitate.
În contextul acestei tensiuni, se conturează posibilitatea ca, în viitorul apropiat, să apară noi tipuri de vize sau permise care să ajute la fluidizarea traficului internațional de mărfuri și să recunoască specificul activității profesionale a celor care tranzitează frecvent frontierele UE, astfel încât să se evite blocajele care afectează economia regională și comerțul pe termen lung.
