Dr. Cătălin Cîrstoiu, medic și manager al Spitalului Universitar de Urgență București (SUUB), a lansat o propunere ambițioasă prin care își dorește să schimbe modul în care funcționează sistemul spitalicesc românesc, în special pentru pacienții din județele din afara Capitalei. El spune că actualul sistem încurajează, adesea, „drumurile inutile, telefoanele și intervențiile pe relații” pentru ca un pacient să ajungă la tratament adecvat în spitalele mari, și propune o alternativă bazată pe colaborare instituțională reală între spitale.
Cîrstoiu a discutat recent despre posibilitatea creării unui consorțiu medical între Spitalul Universitar de Urgență București și spitale din județe precum Buzău, cu acordul ministerului sănătății și al autorităților locale. Ideea de consorțiu presupune ca spitalele partenere să funcționeze după reguli clare și comune, astfel încât pacienții să fie tratați în mod uniform și eficient, indiferent de localitatea de proveniență.
În viziunea sa, un astfel de consorțiu ar elimina dependența de „intervenții pe relații” — adică acele situații în care pacienții sau medicii încearcă să obțină acces la servicii sau la investigații costisitoare prin contactele personale sau prin telefoane la clinici mari din București. În acest sistem nou, pacienții ar intra într-un circuit medical clar, în care examinările, diagnosticul și tratamentul ar fi coordonate profesionist și organizat.
Modelul propus de Cîrstoiu merge dincolo de simple protocoale comune de tratament — el presupune uniformizarea administrativă și medicală a spitalelor dintr-un județ sau regiune. Practic, unitățile spitalicești din consorțiu ar funcționa ca o singură entitate administrativă: cheltuielile comune pentru achizițiile medicale s-ar reduce, protocoalele de diagnostic și tratament ar fi aceleași pentru toți pacienții, iar echipele medicale ar putea lucra coordonat și în rețeaua de spitale partenere.
Un beneficiu important pe care îl subliniază managerul SUUB este transferul de expertiză: medicii din spitalele mai mici ar avea acces la cunoștințele și protocoalele spitalului universitar, iar pacienții ar primi tratament corect, fără a fi nevoiți să călătorească zeci sau sute de kilometri pentru investigații de specialitate. El a argumentat că nu toate județele au dotări adecvate — de exemplu, secții moderne de scintigrafie, aparatură CT de înaltă definiție sau RMN — ceea ce face aproape imposibil ca unele diagnosticări să se facă local.
Cîrstoiu a atras atenția și asupra problemei supraaglomerării spitalelor mari din București, unde ajung pacienți care ar putea fi tratați în unități din teritoriu, dacă acestea ar avea sprijin, protocoale și colaborare reală cu spitalele universitare. În opinia sa, consorțiile medicale ar oferi nu doar beneficii pentru pacienți, ci și pentru personalul medical din spitalele județene, care ar avea „back-up” și sprijin clar în cazurile complexe.
Propunerea vine într-un moment în care Ministerul Sănătății lucrează la reclasificarea și reorganizarea spitalelor publice, într-un efort de a crea o structură mai coerentă și adaptată realităților actuale. Schimbările includ definirea unor spitale strategice și o ierarhizare funcțională, pentru a elimina incoerențele din sistem și a reflecta mai bine complexitatea serviciilor oferite.
Cîrstoiu a menționat, de asemenea, că medicii tineri și specialiștii sunt în mare parte concentrați în spitalele mari, pentru că acolo există „brandul și siguranța” unui spital cunoscut. În cadrul unei rețele de consorțiu, acești medici ar putea fi atrași să lucreze și în spitalele din județe, în condiții care le oferă oportunități reale de dezvoltare și sprijin profesional.
Prin această inițiativă, managerul SUUB speră nu doar să aducă medicina de top la pacienții din provincie, ci și să creeze un model funcțional și echitabil de colaborare între spitale, în care îngrijirea sănătății să nu depindă de relații, intervenții sau drumuri inutile, ci de protocoale clare și acces egal la servicii medicale profesioniste.
