Iarna aceasta, condițiile de ger și acumulările de gheață au produs fenomene neobișnuite pe cursurile de apă din nord-vestul României, unde specialiștii de la Administrația Națională „Apele Române” au semnalat formarea unui pod de gheață de proporții impresionante pe râul Someșul Mare, dar și apariția unui zăpor (blocaj de gheață) pe râul Rebra, două situații care au atras atenția autorităților și a localnicilor din județele Bistrița-Năsăud și Cluj.
Pe Someșul Mare, un afluent important de 130 km al râului Someș care străbate mai multe orașe și sate din Bistrița-Năsăud și Cluj, a fost identificat un pod de gheață de aproximativ 10 kilometri în amonte de barajul Mica. Această formațiune este practic o porțiune continuă de gheață compactată la suprafața apei, care se întinde pe o distanță neobișnuit de mare și poate afecta cursul natural al râului. Deocamdată, autoritățile spun că nu există un pericol imediat de inundații, dar zona este atent monitorizată pentru a observa evoluția fenomenului în zilele următoare.
În paralel, pe râul Rebra — un afluent al Someșului Mare din județul Bistrița-Năsăud — a apărut un zăpor de gheață lung de aproximativ 500 – 800 de metri, acumularea blocând parțial cursul apei în zona stației hidrometrice Rebrișoara. Inițial, această acumulare de gheață a determinat autoritățile locale să intervină cu utilaje grele, inclusiv un buldoexcavator, pentru a sparge podul de gheață și pentru a elibera apa. După intervenție, debitul a fost restabilit, iar acumulările nu mai pun în prezent un risc imediat pentru gospodării sau construcții din apropiere.
Specialiștii de la serviciile de urgență și de la sistemele hidrometri- ce supraveghează cursurile de apă rămân însă în alertă, continuând monitorizarea celor două zone pentru a reacționa rapid în cazul unor noi acumulări de gheață sau modificări ale nivelului apelor. Oamenii din comunitățile locale sunt sfătuiți să evite deplasarea pe suprafețele înghețate ale râurilor, deoarece astfel de poduri de gheață și zăpori pot fi instabile și periculoase.
Aceste fenomene naturale, alimentate în special de temperaturile scăzute și de variațiile de debit din timpul iernii, sunt urmărite îndeaproape de autorități deoarece pot avea efecte asupra circulației apelor, asupra mediului înconjurător și, în anumite situații, pot genera riscuri pentru comunitățile așezate de-a lungul malurilor râurilor.
