Un polițist din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean (IPJ) Constanța a fost implicat într-un caz de corupție care a atras atenția opiniei publice după ce a fost prins în flagrant de procurorii Direcției Naționale Anticorupție (DNA), în timp ce primea o mită de 5.000 de euro. Cazul a ajuns în instanță, iar decizia judecătorilor privind pedeapsa stârnește discuții.
Potrivit procurorilor, polițistul Florin Simineanu, ofițer la Serviciul de Investigare a Infracționalității de Mediu din cadrul IPJ Constanța, a efectuat la începutul lunii noiembrie 2025 un control la o companie din județ. În urma verificărilor, au fost descoperite mai multe nereguli, dar în loc să aplice sancțiuni, potrivit legii, el a întocmit un proces-verbal fără amendă și i-a sugerat directorului firmei să remedieze deficiențele.
Ulterior, pe 12 noiembrie, polițistul i-ar fi cerut directorului aceleiași firme o sumă de bani pentru a nu aplica amenzi — inițial cerând echivalentul a 20.000-25.000 de lei. Pe 28 noiembrie 2025, în timp ce primea efectiv suma de 5.000 de euro (aproximativ 25.000 de lei), procurorii anticorupție l-au prins în flagrant, demonstrând astfel comiterea infracțiunii.
În fața anchetatorilor, polițistul și-a recunoscut fapta și a acceptat acordul de recunoaștere a vinovăției propus de procurori. Ca urmare, judecătorii au decis o pedeapsă de 3 ani de închisoare cu suspendare, sub supraveghere pentru aceeași perioadă. În plus, instanța a hotărât interzicerea exercitării unor drepturi pentru o perioadă de 4 ani după rămânerea definitivă a sentinței — printre acestea se numără dreptul de a ocupa funcții publice sau de a lucra în structurile Poliției Române. De asemenea, inculpatul va presta 60 de zile de muncă neremunerată în folosul comunității.
Decizia instanței atrage atenția asupra felului în care acordurile de recunoaștere a vinovăției pot influența pedepsele în cazul infracțiunilor de corupție. Deși fapta a fost dovedită în flagrant și ancheta a fost clară, soluția de condamnare cu suspendare în loc de închisoare cu executare ridică întrebări în spațiul public despre proporționalitatea sancțiunilor în astfel de cazuri.
Acest caz reiterează preocuparea societății față de integritatea unor angajați ai structurilor statului și importanța unor pedepse care să descurajeze astfel de practici. Publicul așteaptă clarificări și, potrivit experților în justiție, monitorizarea riguroasă a modului în care asemenea cazuri sunt soluționate rămâne esențială pentru încrederea în instituțiile de aplicare a legii. (Bazat pe informațiile DNA și raportările din presa românească privind cazul semnalat recent).
