Comuna Budureasa, situată în inima Munților Apuseni din județul Bihor, se pregătește să înceapă un proiect ambițios care ar putea schimba complet modul în care sunt încălzite clădirile publice din localitate. Autoritățile locale au identificat în subsolul comunei un important zăcământ de apă termală, cu temperaturi estimate între 60 și 70 de grade Celsius, care ar putea fi folosită pentru încălzire, au arătat datele geologice și studiile efectuate până acum.
Până acum, apa geotermală din Bihor a fost utilizată în orașe precum Oradea, Beiuș sau Aleșd, unde sistemele de încălzire bazate pe energie geotermală sunt deja funcționale sau în dezvoltare. Însă pentru Budureasa ar fi prima dată când o localitate montană din județ ar exploata oficial această resursă.
Primarul comunei, Adrian Magda, explică faptul că planul presupune să se realizeze un foraj la aproximativ 2.000 de metri adâncime, de unde să fie extrasă apa fierbinte din pământ. Această apă, cu o temperatură suficient de ridicată, ar putea fi folosită pentru un sistem centralizat de termoficare, care să furnizeze căldură pentru clădirile publice din Budureasa — inclusiv Primărie, școli, grădinițe, dispensar, cămin cultural și muzeu local. În prezent, toate aceste clădiri sunt încălzite tradițional, cu lemne, la fel ca majoritatea locuințelor din comună.
Costurile pentru un astfel de proiect sunt însă semnificative. Potrivit primarului, forajul în sine costă în jur de 3 milioane de euro, iar investiția totală estimată pentru implementarea sistemului de termoficare geotermal este de aproximativ 36 de milioane de lei. Pentru a acoperi aceste cheltuieli, Primăria a depus un proiect spre finanțare la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, înscriindu-l în programul destinat energiei regenerabile, cu speranța atragerii de fonduri europene.
Proiectul este privit de autorități ca un pas important spre utilizarea de surse de energie durabilă în mediul rural, reducând dependența de combustibili tradiționali și costurile cu încălzirea, dar și ca un potențial model pentru alte comunități montane din România. Rămâne însă ca finanțarea să fie aprobată și investiția implementată pentru ca ideea să devină realitate.
