Continut
Mii de români au semnat o petiție online adresată Guvernului și Parlamentului prin care cer autorităților să corecteze o prevedere din legislația sănătății care, în opinia lor, creează o discriminare importantă față de persoanele cu diabet zaharat care nu au asigurare medicală publică. Inițiatorul petiției, Cristian Airinei, fondatorul Asociației „Da, și eu pot să lupt cu diabetul!”, avertizează că noile reguli introduse începând cu 1 ianuarie 2026 ar putea lăsa un număr mare de pacienți fără acces complet la tratament și monitorizare medicală esențială.
Ce s-a schimbat în sistemul de sănătate
Potrivit acestor noi reguli din cadrul Programelor Naționale de Sănătate, persoanele cu diabet zaharat care nu sunt asigurate în sistemul public de sănătate — care nu plătesc contribuții de sănătate — vor primi doar serviciile medicale incluse în „pachetul de bază” și medicamentele din Programul Național de Diabet, în mod gratuit. Totuși, în această situație, restul investigațiilor, consultațiilor și testelor medicale necesare pentru o îngrijire completă vor fi contra cost, ceea ce, susțin criticii, va limita grav accesul la îngrijire pentru pacienții neasigurați.
De ce este diabetul diferit
Diabetul zaharat este o boală cronică — nu se vindecă și necesită monitorizare constantă și tratament permanent. Medicul poate fi nevoit să cheme pacientul pentru consulturi periodice, teste de sânge, investigații cardiologice sau vasculare, evaluări oftalmologice și alte controale pentru prevenirea complicațiilor. Dacă aceste servicii sunt limitate doar la „pachetul minimal”, pacienții vor fi obligați să plătească singuri investigațiile care de obicei previn probleme grave de sănătate.
Riscurile pentru sănătate cresc dacă accesul la îngrijire este limitat
Medici consultați de jurnaliști avertizează că, în lipsa monitorizării regulate, pacienții cu diabet riscă complicații grave, cum ar fi retinopatie diabetică (care poate duce la orbire), insuficiență renală, boli cardiovasculare, accident vascular cerebral sau picior diabetic, care poate culmina cu amputații. Din păcate, riscul de amputație pentru bolnavii de diabet este de 15-25 de ori mai mare decât în cazul unei persoane sănătoase, iar astfel de intervenții sunt mult mai costisitoare și dureroase decât prevenția medicală.
Petiția și cererea de modificare legislativă
Petiția inițiată de Asociația „Da, și eu pot să lupt cu diabetul!” a adunat peste 2.400 de semnături până acum și cere modificarea de urgență a reglementărilor astfel încât persoanele cu diabet să aibă acces la întregul set de servicii medicale necesare pentru gestionarea bolii, indiferent dacă sunt sau nu asigurate. Organizatorii susțin că ceea ce se oferă acum nu este „îngrijirea completă de care are nevoie un diabetic”, ci doar un minim necesar. Aceștia atrag atenția că măsura, de facto, creează inegalitate în accesul la sănătate și discriminare între pacienți cu aceeași boală.
Cât de mare este problema în România
Diabetul zaharat afectează un număr foarte mare de români: datele Societății Române de Diabet sugerează că aproximativ 1 din 9 români trăiește cu această boală, iar prevalența reală ar putea fi chiar mai ridicată, deoarece mulți nu sunt diagnosticați. În total, se estimează că până la două milioane de persoane trăiesc cu diabet în România, însă nu toate sunt înregistrate în sistemul de tratament și monitorizare.
Ce spun medicii
Specialiștii spun că diabetul nu poate fi gestionat eficient doar prin furnizarea medicamentelor — diagnosticul și controlul complicațiilor sunt elemente esențiale. De exemplu, un pacient cu diabet care nu poate fi consultat de un cardiolog sau supus unor investigații vasculare din cauza restricțiilor financiare riscă să ajungă în situații critice, care pot necesita amputații sau dializă.
Concluzie
Petiția inițiată se află acum pe masa autorităților, iar semnatarii speră că vocea lor va determina o revizuire a noilor reguli astfel încât persoanele cu diabet, indiferent de statutul lor de asigurat, să aibă acces complet la tratament și îngrijire medicală, pentru a reduce riscurile pe termen lung și a preveni complicațiile grave asociate bolii.
