Pe 8 noiembrie 2025, noaptea, liniştea din centrul oraşului Alicante, Spania, a fost tulburată de alarma declanşată de un apel la 091. Cineva observase doi bărbaţi, străini, care încercau să se prefacă că scot bani de la un bancomat. Deşi se aflau sub luminile rece, dar discrete ale străzii, acțiunea lor nu a trecut neobservată.
Poliţia a reacţionat prompt. Câteva echipaje s-au apropiat cu discreţie de zona indicată şi au început să îi urmărească din umbră. Cei doi, bănuind că sunt observaţi, s-au deplasat spre o altă sucursală bancară — la doar câteva sute de metri — semn că nu era o simplă încercare de retragere, ci ceva mult mai grav.
Odată ajunşi la al doilea ATM, au început să manipuleze partea inferioară a aparatului: unul dintre ei lucra cu o șurubelniță, slăbind placa metalică de sub fanta de bani, în timp ce celălalt îl acoperea, privind în jur — cu teamă, dar şi cu calcul. Scena era clară: încercau ceva ce se cheamă bucla libaneză (în engleză “Lebanese loop”).
Poliţiştii au intervenit exact atunci — cei doi au încercat să fugă în direcţii opuse, dar au fost prinşi rapid, cu susținerea forțelor de ordine. La percheziţie s-au găsit în posesia lor o șurubelniță îndoită şi mai multe plăci de plastic — obiecte folosite pentru manipularea ATM-urilor și sustragerea banilor prin această metodă.
După capturare, ei au fost acuzați de fraudă și distrugere de bunuri — infracțiuni grave, dat fiind că bancomatul fusese modificat intenționat, iar operaţiunea ar fi lăsat ATM-ul inutilizabil până la reparaţii.
Ce este, de fapt, „bucla libaneză”? Este o tehnică relativ veche, dar eficientă, folosită de hoți: ei blochează slotul de eliberare a banilor cu o placă subțire de metal sau plastic — astfel, când cineva încearcă să retragă bani, codul apare valid, ATM-ul pare să accepte cererea, dar numerarul rămâne «blocat» în aparat. Într-un moment ulterior, infractorul revine, «recuperează» banii «blocați» și pleacă fără să lase urme evidente imediat.
Metoda este perfidă pentru că, la un prim calcul, pare că totul e în regulă: ATM-ul acceptă cardul, introduce–ți codul, la ecran se confirmă, dar banii nu cad — victimele pot crede că a existat o eroare, nu un furt. De aceea, escrocii se bazează pe momentul de confuzie, apoi apariţia lor «discretă» pentru a colecta sumele.
Arestarea celor doi români este un semnal clar: autorităţile rămân vigilente, poliţii din diferite ţări cooperează pentru a reduce astfel de infracțiuni transfrontaliere. Metodele de fraudă evoluează, dar forţele de ordine şi legile reagă — încercările de a «sifona» bancomatele nu mai sunt «ieftine» sau «uşoare».
