Continut
Între 2022 și 2025, datele statistice pentru Europa au scos la iveală o realitate dureroasă: în Eurostat — dar și în rapoarte precum „Health at a Glance: Europe 2024” — s-a tras un semnal de alarmă privind mortalitatea evitabilă. Asta înseamnă decese care ar fi putut să nu se întâmple — dacă ar fi existat prevenție adecvată, intervenții la timp, sau acces la tratamente medicale potrivite.
Cum arată cifrele: România pe loc fruntaș… dar la tragedii evitabile
- În România, s-au înregistrat circa 519 de decese evitabile la 100.000 de locuitori sub 75 de ani în 2022 — dintre care ~ 304 decese avertizabile prin prevenție și ~ 215 decese care ar fi putut fi tratate medical.
- În termeni concreți: comparativ cu media UE, rata de decese prevenibile este aproape dublă.
- În UE, în 2022 au existat peste 1,1 milioane de decese evitabile la persoane sub 75 de ani — adică o parte semnificativă din decesele totale ar fi putut fi prevenite sau tratate.
- Ce înseamnă „decese prevenibile” și „decese tratabile” — și de ce contează
- Decesele prevenibile sunt cele care ar fi putut fi evitate prin politici sănătoase: prevenție, controale medicale regulate, educație pentru sănătate, reducerea factorilor de risc (fumat, consum de alcool, dietă nesănătoasă, lipsa sportului).
- Decesele tratabile sunt acele situații unde intervenția medicală, tratamentul sau diagnosticarea la timp ar fi putut salva vieți — boli care în alte țări sunt gestionabile cu succes: afecțiuni cardiovasculare, unele tipuri de cancer, complicații care, cu îngrijire bună și rapidă, nu ar fi dus la deces.
Problema e că, în România, atât prevenția cât și accesul la tratament par insuficiente — iar asta se vede în cifre.
De ce suntem aici: cauze și vulnerabilități
De ce are România un nivel așa de ridicat de decese evitabile? Sunt mai mulți factori convergenți:
- Există un consum ridicat de alcool, fumat și un stil de viață care favorizează bolile cronice.
- Cheltuielile pentru sănătate sunt reduse comparativ cu alte țări UE – ceea ce înseamnă infrastructură medicală mai slabă, servicii mai puțin accesibile, screening mai rar, diagnostic întârziat.
- Multe boli nu sunt detectate la timp — lipsă de controale, lipsa informării, lipsa resurselor — ceea ce transformă afecțiuni tratabile în tragedii.
Consecințe — nu statisitci, ci vieți. Români care puteau trăi mai mult
Fiecare cifră ascunde o persoană. Peste zeci de mii de români pierd anual lupta cu boli care — în alte state — sunt prevenite sau tratate cu succes. Îmbolnăvirile care duc la decese evitabile afectează familii, comunități, generații. Fiecare astfel de deces e o pierdere inutilă — de sănătate, de potențial, de speranță.
Dar mai are și un cost colectiv: un sistem de sănătate copleșit, resurse irosite, pierderi de vieți productive — oameni care, dacă ar fi avut sprijinul potrivit la momentul potrivit, ar fi avut o șansă reală să trăiască.
Ce spune raportul: nu e destin, e responsabilitate publică
Rapoartele oficiale spun foarte clar: decesele evitabile sunt un semnal — un indicator al calității sistemului de sănătate și al priorităților publice. Țările care investesc în prevenție, screening, educație de sănătate, acces rapid la tratamente și infrastructură medicală bună au mortalitate mult mai redusă.
Din păcate, România — din cauza problemelor mai sus menționate — nu reușește să transforme aceste standarde în realitate pentru toată lumea.
De ce contează pentru tine — și ce putem face cu toții
Această situație ne privește pe toți — ca cetățeni, membri ai comunității, ca oameni care vrem să trăim bine. Înseamnă că:
- e important să fim informați — să facem controale regulate, să fim atenți la semnele de boală, să nu punem pe pauză sănătatea;
- autoritățile și sistemul de sănătate trebuie să îmbunătățească accesul la prevenție și tratament;
- comunitatea și societatea trebuie să ceară schimbări — politici de sănătate publică, educație, finanțare reală.
