Povestea începe în 2020, când Meta – compania care deține Facebook – demarează un studiu intern, împreună cu firma de cercetare Nielsen, numit Project Mercury. Ideea era simplă, dar importantă: ce se întâmplă cu oamenii când renunță temporar la Facebook?
Câțiva voluntari au acceptat să își dezactiveze conturile pentru o săptămână. La final, rezultatele au fost clare, spun documentele apărute recent: mulţi dintre aceşti utilizatori au raportat că se simt mai puțin anxioși, mai puțin deprimați, se simt mai puțin singuri și resimt o relaxare față de presiunea socială generată de rețea.
Cu toate acestea, în loc să facă publice aceste descoperiri sau să continue cercetarea, conducerea Meta a decis să „îngroape” proiectul. Studiul nu a fost publicat — ba mai mult, concluziile au fost ignorate și atribuite „percepțiilor negative din presă” despre companie.
Unii dintre cercetătorii implicați au protestat: considerau studiul solid și credeau că datele merită atenție. Într-una din conversații interne, cineva avertiza — cu referire la secretizarea rezultatelor — că e ca și cum o companie de tutun ar ști că produsul lor face rău, dar totuși ascunde dovezile.
Pe scurt, un semnal de alarmă: renunțarea la Facebook, chiar și pentru o perioadă redusă, pare să aducă beneficii clare pentru sănătatea mintală. Dar compania care controlează platforma — Meta — nu a vrut să recunoască asta public.
Concluzia care răzbate din tot acest scandal: folosirea intensă a rețelelor sociale — Facebook, în acest caz — nu e doar inofensivă sau o chestiune de timp pierdut; poate avea efecte serioase asupra echilibrului psihic. Și există dovezi interne că „pauzele digitale” pot ajuta. Problema e: nu toată lumea — nici măcar cei care conduc rețelele — vrea să admită asta.
