Pe câmpurile României, un vânt al schimbării aduce vești care nu le sunt deloc pe plac fermierilor: de la 1 ianuarie 2026, serele, solariile, răsadnițele, dar și silozurile sau depozitele de cereale vor fi supuse unor impozite pe care până acum nu le plăteau integral. Decizia vine după ce Parlamentul a modificat Codul Fiscal, eliminând în parte vechile scutiri.
Povestea începe cu o lege adoptată recent, o reformă fiscală care vrea să aducă „egalitate” între diferite construcții agricole. Construcțiile precum serele, solariile, răsadnițele, ciupercăriile, silozurile pentru furaje și „pătulele” (zonele pentru depozitarea cerealelor) erau până acum exceptate de la impozit pe clădiri. Legea nouă schimbă acest lucru: ele nu mai scapă complet, ci vor plăti un impozit redus la jumătate față de cel aplicat clădirilor obișnuite.
Pentru mulți fermieri, vestea a venit ca un șoc. Angela Arva, legumicultoare și proprietară a afacerii „Legume vesele”, explică că ceea ce au sub aceste sere nu este o construcție rigidă cu pereți de beton, ci sol fertil sub o folie subțire. Pentru ea, echivalentul este clar: „plătim impozit pe un teren acoperit cu folie”.
Critica ei nu se oprește aici. Angela spune că impozitarea hidroponicălor ar putea avea sens, pentru că acolo, într-adevăr suprafața este betonată și productivitatea este mult mai mare. Dar pentru serele în care legumele cresc direct în sol, costurile vor exploda, fără a avea un beneficiu real.
Și mai grav, spune ea, e faptul că acest impozit nu vine singur: se adaugă la costurile deja mari de construcție a serelor și solariilor. Iar acest lucru ar putea descuraja noi investiții: dacă un fermier se gândește să construiască o seră modernă, va cântări de două ori dacă merită.
Alți producători trag un semnal de alarmă și asupra impactului asupra consumatorilor: taxele cresc costurile de producție, iar acestea ar putea duce la scumpirea legumelor — un lanț pe care îl vor simți clienții de la piață.
Legea nouă nu e nici simplă, nici unică: cuantumul impozitului depinde de mai mulți factori — localitate, zonă, suprafață. Fiecare primărie va avea un cuvânt de spus, pentru că valoarea impozabilă (în lei pe metru pătrat) va fi ajustată cu un coeficient, în funcție de cât de „bună” e zona în care e amplasată construcția.
Un alt punct sensibil pe care îl ridică fermierii mici este: dacă primăriile vor începe să se uite și la solarii mai modeste, din gospodării. De exemplu, Angela Arva întreabă dacă vor fi impozitate și solariile de grădină, nu doar cele mari comerciale — pentru că multe persoane au solari proprii, nu pe suprafe întinse.
Mai mult, legumicultoarea subliniază că munca în agricultură este deja grea și costisitoare: salariile cresc, forța de muncă este greu de găsit, iar acum vine și povara fiscală. Aceste taxe adăugate pot face diferența dintre profit și pierdere pentru mulți fermieri mici.
Pe de altă parte, guvernanții spun că măsura urmărește o armonizare fiscală: nu este o penalizare, ci o dorință de a trata toate construcțiile în mod echitabil pentru bugetele locale.
Totuși, scenariile nu sunt roz: presa agricolă și analiștii spun că noile taxe vor duce, probabil, la scumpirea produselor agricole.
În final, pentru fermierii care au visat la sere moderne, la silozuri pentru a păstra sigur recolta sau la mici răsadnițe, aceste schimbări fiscale vin ca un vânt rece. Ceea ce pentru stat înseamnă mai mulți bani la buget poate să devină pentru agricultori o povară greu de dus — cu consecințe nu doar pentru ei, ci și pentru prețurile legumelor pe rafturile magazinelor.
