Premierul Ilie Bolojan trage un semnal de alarmă: în justiţie, pensiile magistraţilor sunt mult prea mari faţă de ce încasează, în medie, pensionarii obişnuiţi din România. Potrivit lui, magistraţii primesc pensii ce ajung la 4.800–5.000 de euro pe lună, o sumă enormă dacă o raportăm la pensia medie naţională, care este între 550 și 600 de euro.
Această discrepanță, spune Bolojan, reprezintă o nedreptate majoră și nu poate continua pe termen lung. De aceea, el propune o reformă profundă a pensiilor speciale din sistemul judiciar, cu două direcții principale: vârsta de pensionare și cuantumul pensiei.
Pe partea legată de vârstă, guvernul vrea să ridice plafonul la 65 de ani pentru magistraţi, înlocuind practica actuală care le permite să se pensioneze mult mai devreme. Propunerea include o perioadă de tranziție de 10 ani, astfel încât schimbările să nu fie bruște.
În ceea ce priveşte cuantumul pensiei, Bolojan spune că trebuie pus un plafon: pensia magistraţilor nu va putea depăși 70% din ultimul salariu net. Astfel, formula actuală – care permite pensii foarte apropiate sau chiar egale cu salariul de când erau activi – ar urma să fie corectată. În plus, propunerea prevede că pensia se va calcula pornind de la media salariilor brute din ultimii cinci ani, printr-un procent de 55%, dar fără să depășească acel plafon de 70%.
Bolojan motivează reformele nu doar prin argumente de echitate socială, ci și prin raționamente financiare: cheltuielile cu pensiile speciale în justiție sunt greu de susținut, iar actualul sistem nu este sustenabil pe termen lung. De asemenea, el subliniază că există numeroase procese între stat și magistrați – statul are de plătit sume foarte mari din cauza litigiilor pentru drepturi salariale.
Premierul mai atrage atenția că astfel de pensii uriașe în rândul magistraților nu doar că alimentează resentimente sociale, dar creează și un dezechilibru în buget. El susține că propunerile nu vin împotriva independenței justiției, ci pentru ca sistemul să fie mai echitabil și mai stabil.
Nu toată lumea e mulțumită însă de aceste idei. Magistratul sau nu, schimbările nu sunt simplu de acceptat: vârsta mai mare de pensionare și plafonarea pensiilor ridică controverse, iar unele voci spun că reforma este prea dură sau vine prea repede. 
Pe de altă parte, Bolojan insistă că nu vrea tăieri arbitrare: reforma prevede reguli tranziționale și un mecanism clar, astfel încât cei care sunt aproape de pensie să nu fie afectați brusc. Potrivit calculelor sale, dacă plafonul de 70% se aplică, pensia medie a magistraților ar scădea de la nivelul actual de 4.800–5.000 euro la aproximativ 3.500 euro, adică un cuantum încă generos, dar mai rezonabil în raport cu realitățile economice și bugetare.
În final, povestea pe care o construiește Bolojan nu este una simplă de austeritate, ci una despre ajustarea unui sistem care, în opinia lui, este dezechilibrat și nesustenabil – și pe care vrea să-l aducă mai aproape de normalitate, fără a elimina complet privilegiile, dar limitându-le în mod rezonabil.
