România nu va scăpa de verificările Bruxelles-ului imediat după încheierea Planului Național de Redresare și Reziliență. Chiar dacă termenul-limită pentru implementarea proiectelor finanțate prin PNRR este august 2026, Comisia Europeană va continua să monitorizeze investițiile și reformele din România încă cinci ani după plata ultimei tranșe de bani europeni. Practic, multe dintre proiectele realizate prin PNRR ar putea fi controlate până în anul 2031.
Informația apare într-un context extrem de tensionat pentru România, care încearcă în prezent să salveze cât mai multe proiecte din PNRR înainte de expirarea termenelor impuse de Uniunea Europeană. Oficialii europeni au transmis clar că regulile nu vor fi relaxate și că statele membre trebuie să finalizeze toate reformele și investițiile asumate până la 31 august 2026.
Potrivit regulilor europene, simplul fapt că România primește banii nu înseamnă că proiectele sunt considerate „închise” definitiv. Comisia Europeană are dreptul să verifice ani la rând dacă investițiile funcționează, dacă obiectivele asumate au fost respectate și dacă fondurile europene nu au fost folosite incorect. În cazul în care apar probleme grave sau nereguli, Bruxelles-ul poate solicita explicații, corecții financiare sau chiar returnarea unor sume.
PNRR reprezintă unul dintre cele mai importante programe de finanțare europeană primite vreodată de România. Țara noastră are la dispoziție aproximativ 28,5 miliarde de euro prin acest mecanism european creat după pandemia de COVID-19 pentru modernizarea infrastructurii, digitalizare, spitale, școli, autostrăzi și reforme administrative.
Problema este însă că multe dintre proiectele promise sunt întârziate sau au un grad foarte mic de realizare. În ultimele luni, oficialii români au recunoscut că investiții de miliarde de euro riscă să nu mai poată fi terminate până la termenul-limită impus de Uniunea Europeană. Printre proiectele aflate în dificultate se numără spitale, școli, tronsoane de autostradă, lucrări feroviare și sisteme de canalizare.
Ministrul Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru, a declarat recent că aproximativ 6,3 miliarde de euro din proiectele incluse inițial în PNRR nu mai pot fi finalizate până în august 2026, motiv pentru care România trebuie să renegocieze planul cu Bruxelles-ul și să trimită o variantă mai realistă a programului.
În acest moment, una dintre cele mai mari temeri ale autorităților este pierderea unor sume importante din fondurile europene. Surse europene și economiști avertizează că România riscă să piardă miliarde de euro dacă proiectele nu avansează suficient de rapid sau dacă anumite reforme-cheie, precum cele legate de pensiile speciale și companiile de stat, nu sunt implementate la timp.
Comisia Europeană a transmis deja că nu va exista o prelungire oficială a termenelor pentru implementarea PNRR, chiar dacă mai multe state europene au cerut acest lucru. Bruxelles-ul insistă că toate investițiile și reformele trebuie terminate până în 2026, iar orice întârziere după această dată nu va mai putea fi luată în calcul pentru decontare.
În paralel, Uniunea Europeană pregătește și controale foarte stricte privind modul în care au fost cheltuiți banii europeni. Oficialii europeni vor verifica nu doar existența proiectelor, ci și dacă acestea sunt funcționale și produc efectele promise. De exemplu, în cazul spitalelor, școlilor sau infrastructurii digitale, Bruxelles-ul va putea analiza dacă investițiile sunt folosite efectiv și dacă rezultatele asumate prin PNRR au fost atinse.
Situația pune o presiune uriașă pe autoritățile române, mai ales că multe proiecte mari sunt încă în faze incipiente sau blocate de probleme administrative și birocratice. În plus, Guvernul trebuie să demonstreze permanent Comisiei Europene că reformele promise sunt reale și sustenabile pe termen lung, nu doar măsuri adoptate formal pentru a încasa fondurile.
