Programul Rabla, unul dintre cele mai populare programe de finanțare pentru șoferii români care vor să își schimbe mașina veche, intră într-o perioadă de transformări majore. Ministrul interimar al Mediului, Diana Buzoianu, a anunțat că statul nu va mai aloca niciodată sume la fel de mari ca în anii anteriori pentru acest program și că strategia Guvernului se schimbă radical în privința modului în care sunt cheltuiți banii destinați mediului.
Potrivit ministrului, România are în prezent probleme de mediu mult mai urgente decât subvenționarea achiziției de mașini noi, iar fondurile disponibile trebuie împărțite diferit în următorii ani. Diana Buzoianu a explicat că există zone unde oamenii încă nu au acces la apă și canalizare, halde de gunoi care continuă să polueze și proiecte importante de ecologizare care au fost amânate ani la rând din lipsă de bani.
Declarațiile vin într-un moment în care Programul Rabla 2026 a pornit deja cu un buget considerabil mai mic față de anii precedenți. Pentru acest an au fost alocați aproximativ 300 de milioane de lei, în condițiile în care în trecut programul beneficia de bugete care depășeau chiar și un miliard de lei anual. Ministrul Mediului spune că revenirea la astfel de sume este foarte puțin probabilă.
În ultimii ani, Programul Rabla a devenit unul dintre principalele motoare ale pieței auto din România. Mii de români și-au cumpărat mașini noi folosind voucherele oferite de stat, iar producătorii și dealerii auto au ajuns să depindă în mare măsură de acest sistem de subvenții. Estimările oficiale arată că aproximativ 200.000 de mașini vechi au fost înlocuite prin program de-a lungul timpului.
Noua strategie a Ministerului Mediului vine însă și cu alte schimbări importante. Diana Buzoianu a anunțat recent că Programul Rabla va favoriza în principal mașinile produse sau asamblate în Europa, ceea ce înseamnă că multe modele fabricate în China nu vor mai putea beneficia de finanțare. Măsura afectează inclusiv unele dintre cele mai accesibile mașini electrice de pe piața românească, precum Dacia Spring, MG sau BYD.
Ministrul susține că statul român nu ar trebui să folosească bani proveniți din taxe și certificate de poluare pentru a finanța indirect industrii din afara Europei. Oficialii spun că programul trebuie să susțină atât obiectivele de mediu, cât și economia europeană și locurile de muncă din industrie.
În paralel, Ministerul Mediului încearcă să mute accentul către alte tipuri de investiții considerate mai importante pentru următorii ani. Printre priorități se află dezvoltarea sistemelor de stocare cu baterii pentru energie, modernizarea rețelelor de apă și canalizare și proiectele de iluminat public eficient energetic. Numai pentru proiectele de apă și canalizare au fost anunțate alocări de aproximativ 1,5 miliarde de lei.
Schimbările anunțate au provocat deja reacții puternice în industria auto. Reprezentanții producătorilor și importatorilor avertizează că reducerea bugetelor Rabla ar putea afecta serios piața auto din România, mai ales într-un moment în care vânzările sunt deja influențate de incertitudinile economice și politice. Oficialii Dacia au atras atenția recent că întârzierea și reducerea programului afectează direct comenzile și accesul românilor la mașini noi.
În același timp, specialiștii în mediu spun că România se află într-o situație complicată, deoarece trebuie să găsească un echilibru între reducerea poluării din trafic și rezolvarea altor probleme grave de infrastructură și mediu. Deși Programul Rabla a contribuit la scoaterea din circulație a multor mașini vechi și poluante, autoritățile susțin acum că nu mai poate absorbi cea mai mare parte a bugetelor disponibile pentru mediu.
