Guvernul României se află în centrul unor noi controverse după ce a aprobat majorări salariale și ocuparea unor posturi vacante pentru 47 de companii aflate în subordinea autorităților locale. Decizia a atras rapid reacții și critici, mai ales în contextul în care Executivul vorbește de luni bune despre austeritate, reducerea cheltuielilor și necesitatea unor măsuri dure pentru echilibrarea bugetului de stat.
În fața valului de întrebări și nemulțumiri apărute în spațiul public, purtătoarea de cuvânt a Guvernului, Ioana Dogioiu, a venit cu explicații oficiale și a susținut că măsurile aprobate nu vizează companii cu probleme financiare, ci doar societăți care funcționează bine și înregistrează profit. Potrivit acesteia, este vorba în principal despre companii locale din domenii esențiale precum apă-canal, salubritate și transport public.
Ioana Dogioiu a precizat că majorările salariale nu vor fi plătite direct din bugetul de stat, ci din veniturile proprii ale acestor companii. Practic, Executivul le permite societăților respective să își includă în propriile bugete creșteri salariale calculate în funcție de rata inflației. Guvernul a aprobat astfel o majorare de aproximativ 6,5% pentru angajații companiilor respective.
Potrivit datelor prezentate de Executiv, dintre cele 47 de companii vizate, 43 au solicitat atât majorări salariale, cât și aprobarea ocupării unor posturi vacante. Alte companii au cerut doar posibilitatea de a face noi angajări. În total, impactul financiar estimat al măsurilor aprobate este de aproape 170 de milioane de lei. Din această sumă, aproximativ 83 de milioane de lei reprezintă creșteri salariale, iar restul banilor sunt destinați ocupării posturilor vacante și creării unor noi locuri de muncă.
Purtătoarea de cuvânt a Guvernului a încercat să justifice și necesitatea noilor angajări. Ioana Dogioiu a explicat că multe dintre companiile respective și-au extins activitatea în ultimii ani și au nevoie de personal suplimentar pentru a putea funcționa normal. Ea a oferit inclusiv exemplul companiilor de transport care au cumpărat autobuze noi, dar care au nevoie acum de șoferi și personal pentru exploatarea lor.
Potrivit informațiilor oficiale, măsurile vizează operatori economici aflați în subordinea administrațiilor locale din 22 de județe. Cele mai multe companii sunt din sectorul apă-canal, însă pe listă apar și firme de salubritate, transport public, două aeroporturi – Cluj și Iași –, un parc industrial și baza de tratament de la Ocna Mureș.
Decizia Guvernului a provocat însă numeroase reacții critice, mai ales pentru că vine într-o perioadă în care multe categorii de bugetari se confruntă cu înghețarea salariilor și cu limitarea angajărilor. În ultimele luni, Executivul a vorbit frecvent despre necesitatea reducerii cheltuielilor publice și despre faptul că România are un aparat bugetar foarte costisitor raportat la veniturile statului.
Premierul Ilie Bolojan declara recent că România are printre cele mai mici venituri fiscale din Uniunea Europeană, dar în același timp printre cele mai mari cheltuieli salariale raportate la posibilitățile economiei. Tocmai de aceea, aprobarea acestor majorări a fost privită de mulți ca un semnal contradictoriu față de discursul oficial despre austeritate.
Reprezentanții Guvernului susțin însă că există o diferență clară între companiile profitabile și instituțiile care funcționează pe pierdere și depind complet de bani de la buget. În viziunea Executivului, societățile locale care produc profit și își acoperă singure cheltuielile pot avea o flexibilitate mai mare în ceea ce privește salariile și angajările, mai ales dacă activează în domenii considerate esențiale pentru populație.
Subiectul readuce în atenție tensiunile tot mai mari dintre nevoia de reducere a cheltuielilor publice și presiunea venită din partea angajaților și a companiilor de stat sau locale, care cer salarii mai mari în contextul inflației și al costurilor de trai ridicate. În perioada următoare, Guvernul ar putea fi nevoit să explice tot mai des astfel de decizii, mai ales într-un climat economic marcat de deficit bugetar și măsuri de austeritate.
