Povestea unei familii din Bucovina demonstrează că experiența acumulată în străinătate poate deveni baza unei afaceri construite acasă, în România. După 16 ani de muncă în Germania, în ferme specializate în cultivarea sparanghelului, Ionuț Câmpanu și soția lui au decis să încerce să dezvolte aceeași cultură și în județul Suceava, la Vadul Moldovei. Chiar dacă investiția este una extrem de costisitoare și recuperarea banilor durează ani întregi, familia continuă să muncească zi de zi cu speranța că afacerea le va permite să se întoarcă definitiv acasă.
Totul a început modest, în urmă cu patru ani, când cei doi au plantat doar patru rânduri de sparanghel, fiecare de aproximativ 200 de metri. La început a fost mai mult un experiment, o încercare de a vedea dacă planta se poate adapta bine condițiilor din Bucovina și dacă există șanse reale pentru dezvoltarea unei afaceri de acest tip în România. Cu timpul însă, cultura a crescut constant. Familia a ajuns mai întâi la un hectar cultivat, iar astăzi exploatația se întinde pe aproximativ 3,5 hectare.
Ionuț Câmpanu spune că experiența acumulată în Germania i-a influențat decisiv alegerea. Ani la rând, el și soția sa au lucrat în ferme de sparanghel și au învățat fiecare etapă a procesului, de la plantare și întreținere până la recoltare și comercializare. Tocmai această experiență le-a dat curajul să investească într-o cultură care în România este încă destul de rar întâlnită și considerată una de nișă.
Sparanghelul este însă o cultură dificilă și foarte costisitoare. Spre deosebire de alte plante agricole, acesta nu produce imediat după plantare. Fermierii trebuie să aștepte aproximativ doi sau chiar trei ani până la prima recoltă serioasă, timp în care investesc constant bani și muncă fără să obțină profit. În plus, sezonul de recoltare este foarte scurt, de aproximativ șase-opt săptămâni pe an, iar sparanghelul trebuie cules manual, fir cu fir, de obicei dimineața devreme.
Costurile sunt uriașe încă de la început. Potrivit fermierului, doar materialul săditor pentru un singur hectar poate ajunge la aproximativ 15.000 de euro, fără a include cheltuielile pentru întreținere, irigații, lucrări agricole sau forță de muncă. Din acest motiv, familia spune că nici acum nu și-a recuperat investiția, însă speră ca în următorii doi-trei ani cultura să înceapă să devină cu adevărat profitabilă.
În prezent, recoltarea se face pe aproximativ două hectare, iar restul suprafeței este lăsat încă un an pentru ca plantele să se dezvolte suficient. Dacă totul merge conform planului, de anul viitor producția ar urma să fie realizată pe întreaga suprafață de 3,5 hectare. Familia speră că extinderea culturii le va aduce în cele din urmă stabilitatea financiară necesară pentru a renunța definitiv la munca sezonieră din Germania.
Pentru mulți români, sparanghelul rămâne încă un produs considerat scump sau asociat mai degrabă cu bucătăria occidentală. În Europa de Vest însă, acesta este supranumit de mult timp „aurul verde” sau chiar „hrana regilor”, fiind extrem de apreciat în gastronomie. În Germania, cultura sparanghelului reprezintă o industrie uriașă care depinde în mare măsură de muncitorii sezonieri români.
Povestea familiei Câmpanu este văzută de mulți drept un exemplu despre cum românii plecați în străinătate pot aduce acasă experiența și cunoștințele acumulate peste hotare. Chiar dacă drumul este greu și investițiile sunt mari, familia din Bucovina spune că scopul final nu este doar profitul, ci posibilitatea de a trăi din nou în România, aproape de casă și de familie.
