Unul dintre cele mai ample dosare de fraudă descoperite în ultimii ani în județul Cluj s-a încheiat într-un mod care a stârnit numeroase reacții. Este vorba despre cazul cunoscut sub numele de „Ciel Voyages”, o anchetă care a vizat o rețea prin care sute de angajați ai statului au obținut decontarea unor vacanțe care, în realitate, nu au avut loc niciodată. După ani de cercetări și procese, Judecătoria Cluj-Napoca a dispus încetarea procesului penal din cauza intervenirii prescripției răspunderii penale.
Ancheta a arătat că, în perioada 2018–2020, agenția de turism Ciel Voyages ar fi emis sute de facturi și chitanțe pentru sejururi fictive. Potrivit procurorilor, au fost întocmite 802 facturi fiscale și tot atâtea documente justificative pentru vacanțe care nu au fost efectuate niciodată. Aceste acte au fost ulterior folosite de 649 de persoane pentru a solicita și obține decontări de la instituțiile la care lucrau.
Printre beneficiarii documentelor s-au numărat angajați ai unor unități militare din Cluj-Napoca, Florești, Jucu și Câmpia Turzii, dar și personal din penitenciare și alte instituții publice. Potrivit datelor din dosar, mulți dintre aceștia nici măcar nu intenționau să plece în concediu. Tot ce trebuiau să facă era să transmită datele personale și perioada în care doreau să figureze în vacanță, iar restul documentelor erau întocmite de reprezentanții agenției de turism.
Schema funcționa relativ simplu. Beneficiarii primeau facturi și documente care atestau în mod fals efectuarea unor servicii turistice. Cu aceste acte se prezentau la locul de muncă și solicitau decontarea sumelor, exact ca în cazul unor vacanțe reale. În schimbul acestui serviciu, agenția încasa un comision care varia între 10% și 17% din valoarea înscrisă pe documentele respective.
În timpul anchetei, procurorii au verificat hotelurile și unitățile de cazare menționate în documentele emise de agenție. Verificările au demonstrat că persoanele respective nu figurau în registrele de cazare și nu existau rezervări pe numele lor. Practic, vacanțele existau doar pe hârtie, iar documentele erau folosite exclusiv pentru obținerea banilor din decontări.
Prejudiciul total calculat de anchetatori a fost estimat la 1.077.176 de lei. Acești bani au fost plătiți de instituții publice și angajatori în baza unor documente considerate false de către procurori. În opinia anchetatorilor, agenția de turism depășise cu mult activitatea normală a unei firme din domeniu și devenise un mecanism prin care se produceau și se distribuiau acte folosite la decontări ilegale.
Cu toate acestea, cei 649 de beneficiari ai documentelor nu au mai ajuns să fie judecați. Procurorii au renunțat la urmărirea penală în cazul lor, apreciind că faptele au un grad redus de pericol social. Decizia a fost confirmată ulterior de instanță, astfel că persoanele care au folosit documentele fictive au ieșit complet din dosar.
În atenția anchetatorilor au rămas doar societatea Ciel Voyages și reprezentanții acesteia. Însă și în cazul lor procesul penal a fost oprit după ce instanța a constatat că termenul de prescripție a fost depășit. Cu alte cuvinte, timpul scurs de la comiterea faptelor a făcut imposibilă aplicarea unor sancțiuni penale.
Chiar dacă dosarul penal s-a închis, instanța nu a ignorat complet prejudiciul produs. Judecătorii au admis mai multe acțiuni civile formulate de instituțiile considerate păgubite și au dispus obligarea inculpaților la plata unor despăgubiri. De asemenea, s-a decis confiscarea specială a sumei de 122.491 de lei, reprezentând comisioanele încasate de agenția de turism pentru emiterea documentelor fictive.
Ancheta a avut și un impact economic asupra firmei implicate. Datele financiare arată că în perioada în care schema funcționa, cifra de afaceri a companiei a crescut semnificativ. După declanșarea investigațiilor, veniturile societății au scăzut drastic, iar situația financiară a devenit tot mai fragilă.
Cazul a readus în discuție problema duratei excesive a unor procese și efectele prescripției în dosarele complexe de fraudă. Deși anchetatorii au documentat existența unui prejudiciu de peste un milion de lei și implicarea a sute de persoane, rezultatul final este că nimeni dintre beneficiarii sistemului nu va răspunde penal pentru faptele investigate.
Sentința nu este definitivă, fiind atacată cu apel de societatea implicată. Cu toate acestea, dosarul rămâne unul dintre cele mai mari cazuri din ultimii ani în care sute de angajați ai statului au fost acuzați că au beneficiat de decontări obținute pe baza unor vacanțe care au existat doar în documente.
